Quincy Jones & Lionel Richie au dat strigarea, Paul Haggis a regizat si vedetele nu au dat inapoi in fata apelului umanitar.
We are the world a beneficiat de un remke, o versiune mai “tanara”, pentru Haiti.
Nu stiu cum vi s-a parut voua concertul Air la Bucuresti, dar pe noi ne-a aruncat intr-o transa din care ne-am revenit abia dupa ce am dat nas in nas din nou cu frigul si poleiul de afara. Vorbim strict de prestatia trupei insa, caci, daca Air au facut un two French men (or robots) show, One Event ne-au lasat sa asteptam (oh si ce nerabdatori), aproximativ 30 de minute pe holul Salii Polivalente, inainte de a deschide portile. Dupa care, potopul! Am intrat, am vazut, am cucerit. Ne-am asezat si am indurat si aici temperaturile joase, privindu-i pe our French lads cum isi instalau instrumentele pe scena.
Atmosfera s-a mai destins la setul lui Electric Brother, insa de explodat, a exploda abia atunci cand Godin si Dunckel si-au facut aparitia pe scena cu Do the joy si So light in her footfall, primele single-uri extrasede pe cel mai recent album al trupei, Love 2, lansat in octombrie anul trecut.
Si-au cerut scuze ca nu au apucat sa invete sa ne multumeasca pe romaneste, insa i-am iertat, neputand rezista acelui French accent with a British twist pe care ne vorbea Godin. Cel putin cu acel I am a French robot and I am very pleased to be here ne-a cucerit Setlistul a inclus multe piese de pe 10.000 Hz, si mai multe de pe Moon Safari, dar, din pacate, una singura de pe Virgin Suicides OST (dar bine nimerita, caci toti asteptasem sa auzim live Playground love toata seara). Nu stim ce s-a intamplat cu All I need, dar absenta ei din playlist mi-a creat, mie cel puttin, acelasi sentiment de everything’s not in its right place pe care l-am avut cand Thievery Corporation au omis Heaven’s gonna burn your eyes din concert.
Nu ne-au durut ochii de la visuals, insa ne-au cam zbarnait urechile, mai ales celor dintre noi care se apropiasera considerabil de scena. Dupa Venus, Missing the light of day, Tropical disease, Alpha beta gaga, Cherry blossom girl si How does it make you feel, am primit un bis (la insistente strigaturi si batai din picior), alcatuit din trio-ul de gratie — Heaven’s Light, Sexy Boy si La femme d’argent, incheiat cu un — once more, with feeling — Do the joy.
Sunt sigura ca nu stiti ce sa-i luati de ziua aia plina de inimioare si fluturasi in stomac, asa ca venim noi cu ideea. Ce e mai romantic decat o dedicatie speciala? Poate o stea cu numele lui, dar pana data viitoare, incercati cu cardurile acestea. Sunt funny si emotionante. Sau macar arata ca te-ai gandit la el pe 14 februarie.
La doar 24 de ani, Carey Mulligan a devenit the new “It” girl. Dupa rolul din An education nici nu ai cum sa nu te indragostesti de ea. Atat de proaspata, de fermecatoare si semanand izbitor cu Audrey Hepburn. Primul ei rol principal s-a lasat cu o nominalizare la Oscar. That’s a wow!! Desi pentru rol are sanse reale sa castige si chiar merita, infruntarea cu veteranele Sandra Bullock si Meryl Streep nu-i lasa prea multe sanse. O chestiune de varsta.
Sandra Bullock rocked la premiile Golden Globes din acest an intr-o rochie fabuloasa Bottega Veneta din sifon purpuriu. Dupa cum stiti deja, nu exista femei mai pasionate de rochii ca cele din redactia pe tocuri, asa ca va dati seama cat de entuziasmate am fost cand am gasit o versiune a acestei rochii pe unique-vintage.com la un sfert din pretul original, adica 130 de dolari. Eu zic ca e o afacere, mai ales ca movul va fi culoarea sezonului iar gala liceelor de-abia incepe.