e o zi de toamna perfecta. Adica antipatica, umeda, cu frig care patrunde sub puloverul gros scos de la naftalina. E si luni pe deasupra, adica ziua cea mai “de ce eu? de ce azi? de ce e 8 deja??” cand te dezmeticesti si-ti dai seama ca a fost un week-end prea scurt. E octombrie, dupa septembrie dar inainte de noiembrie.

N-am caldura. Prin urmare am racit stand in casa. Am calcat in trei balti. Mi-au inghetat picioarele. M-am imbracat gros ca sa nu-mi fie frig si m-am sufocat la metrou. Apoi am inghetat cand am iesit ca o cartita la suprafata. Ploaia marunta m-a facut sa intru intr-o stare de dardaiala continua si nici macar cele doua cafele nu au alungat somnul. Am primit trei telefoane enervante si mi-am uitat acasa “cartea din geanta”.
Si in loc sa aleg pentru playlist o piesa care sa ma scoata din stare, am adancit-o.
Deci o zi care va trece greu, cu Gary Jules pe repeat si cafea cu mult lapte. Macar la birou e cald.

Articol publicat de Roxana in categoria Uncategorized, Vazut auzit placut, roxana mai zice. Urmareste raspunsurile pe acest subiec prin intermediul RSS 2.0. Poti raspunde, sau poti face trackback pe site-ul tau.