Mi-am adunat fortele si m-am dus sa vad comedia/drama 2 Lovers. Asta in pofida unei intuitii care imi construia deja niste rezerve. Dar cronica lui Gorzo m-a convins sa il vizionez. Acum, cand scriu, ma intreb daca sa va sfatuiesc sa-l vedeti sau sa alegeti sa savurati o ultima bere la terasele inca deschise pe acest sfarsit de vara.

Filmul m-a atras prin presupusa relatare dramatica a unui tanar buimac ce penduleaza intre 2 povesti de dragoste controversate si complet opuse. Provocare pe care mi-as fi dorit sa o descifrez: intre o dragoste potolita, linistita, grijulie, autentica si una vulcanica, compromisa, refulata, diabolica dar plina de pasiune si pericole, ce alegi? Atunci cand tu insuti/insati ai de luptat cu proprii demoni, care te invita galant la dezastru cu fiecare optiune neluata? Personajul interpretat de Joaquin Phoenix nu pare insa sa penduleze iar batalia psihologica promisa dispare ca ceata. El stie clar ce vrea, pe blonda excentrica sub figura lui Gwyneth Paltrow, si in niciun caz pe sfioasa evreica (Vinessa Shaw) intentionata de parintii sai. Doar ca viata are alte planuri pentru el. Si ispita, pe masura ce ii umple viata, ii traseaza si finalul. Doar personajul principal e singurul care nu isi da seama de asta, reusind la final sa faca cel mai mare compromis: sa nu alega ci sa accepte fortat o alegere a hazardului.

Filmul este o drama, dar pare tratata mult prea superficial. E schematic si redus la nste schite umane general valabile. Probabil ca nu iti va surade sa vezi ca oamenii sunt atat de slabi, de lasi, de vulnerabili, de dependenti de propriile lor vicii si capcane in care se instaleaza confortabil. Asta este plusul acestui film. Ideea sa e chiar buna. Povestea si realizare lasa insa de dorit.

Sursa foto: www.impawards.com/2009/two_lovers_ver2.html

Articol publicat de Mariejeane in categoria mariejeane mai zice. Urmareste raspunsurile pe acest subiec prin intermediul RSS 2.0. Poti raspunde, sau poti face trackback pe site-ul tau.